antinomie
română
Etimologie
Din franceză antinomie < latină antinomia.
Pronunție
- AFI: /an.ti.no'mi.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului antinomie | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | antinomie | antinomii |
| Articulat | antinomia | antinomiile |
| Genitiv-Dativ | antinomiei | antinomiilor |
| Vocativ | antinomie | antinomiilor |
- contradicție aparent insolubilă între două teze, două legi sau două principii (filozofice), care se exclud reciproc și care totuși pot fi demonstrate, fiecare în parte, la fel de concludent.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online