appellazione

italiană

(italiano)

Variante

• (înv.) appellagione

Etimologie

Din latină appellatio, -onis.

Pronunție

• AFI: /appella'tsjone/

Substantiv

appellazione f., appellazioni pl.

1. (livr.) apelațiune
2. (jur.) apel

Sinonime

• 2: appello

Cuvinte apropiate

• appellare

Referințe

• Treccani.it