apucătură

română

Etimologie

Din a apuca + sufixul -ătură.

Pronunție

• AFI: /a.pu.kə'tu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului apucătură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	apucătură	apucături
Articulat	apucătura	apucăturile
Genitiv-Dativ	apucăturii	apucăturilor
Vocativ	apucătură	apucăturilor

1. prindere cu mâna.

   Smuls dintr-o singură apucătură.

2. (fig.) deprindere, comportare (urâtă) a cuiva.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online