Etimologie

Din arc + sufixul -aș.

Pronunție

  • AFI: /arˈkaʃ/


Substantiv


Declinarea substantivului
arcaș
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ arcaș arcași
Articulat arcașul arcașii
Genitiv-Dativ arcașului arcașilor
Vocativ arcașule arcașilor
  1. oștean înarmat cu arc; persoană care trage cu arcul; săgetător.
  2. (la sg.; art.) constelație din emisfera australă, compusă din 146 de stele vizibile cu ochiul liber; săgetătorul.


Traduceri

Anagrame

Referințe