argintui

română

Etimologie

Din argint + sufixul -ui.

Pronunție

• AFI: /ar.ʤin.tu'i/

Verb

Conjugarea verbului argintui
Infinitiv	a argintui
Indicativ prezent pers. 1 sg.	argintuiesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să argintuiască
Participiu	argintuit
Conjugare	IV

1. (v.tranz.) (rar) a arginta.

Cuvinte derivate

• argintuit

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• argintiu
• intrigau

Referințe

• DEX '98 via DEX online