armoniza

română

Etimologie

Din franceză harmoniser.

Pronunție

• AFI: /ar.mo.ni'za/

Verb

Conjugarea verbului armoniza
Infinitiv	a armoniza
Indicativ prezent pers. 1 sg.	armonizez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să armonizeze
Participiu	armonizat
Conjugare	I

1. (v.tranz. și refl.) a pune în armonie sau a deveni armonios, a face să fie sau a fi în concordanță.
2. (v.tranz.) a compune acompaniamentul la o melodie conform legilor armoniei.

Cuvinte derivate

• armonizare

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• romaniza

Referințe

• DEX '98 via DEX online