artefact

română

Etimologie

Din franceză artefact.

Pronunție

• AFI: /ar.te'fakt/

Substantiv

Declinarea substantivului artefact
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	artefact	artefacte
Articulat	artefactul	artefactele
Genitiv-Dativ	artefactului	artefactelor
Vocativ	artefactule	artefactelor

1. (anat.) falsă imagine care apare în preparatele histologice din cauza unor procedee greșite de fixare sau de colorare (pe lama microscopului).

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online