assimiler

franceză

(français)

Etimologie

Din franceză veche assimiler < latină assimilō, assimilāre („a asimila, a asemăna”). Confer și assembler, care este un dublet moștenit.

Înrudit cu catalană assimilar, italiană assimilare, assemblare, assembrare, assembiare, assomigliare, occitană assimilar, portugheză assemelhar, assimilar, română asemăna, asimila și spaniolă asemblar, asemejar, asimilar.

Pronunție

• AFI: /a.si.mi.le/
•  Audio^fișier

Verb

assimiler

1. (v.tranz.) a asimila

   Ces penchants honteux assimilent l'homme à la brute.

2. (v.tranz.) a asemăna

s'assimiler

1. (v.refl.) a se asimila

   Les particules matérielles qui s'assimilent à la propre substance d'un animal, d'un végétal.

2. (v.refl.) a se asemăna

Cuvinte apropiate

• assimilation

Referințe

• CNRTL.fr
• Wiktionary
• Wiktionnaire