avarice

engleză

(English)

Etimologie

Din franceza veche, care provine din latină avāritia < avārus.

Pronunție

• AFI: /ˈævəɹɪs/

Substantiv

avarice, (nenumărabil)

1. avariție, zgârcenie

   Whether they were always so free from avarice, partialities, or want, that a bribe, or some other sinister view, could have no place among them? - (Jonathan Swift, "Călătoriile lui Gulliver", Partea II, cap. vi)

2. aviditate

Sinonime

• avariciousness, covetousness, cupidity, greediness

Cuvinte apropiate

• avaricious
• avariciously

Referințe

• Dictionary.com

---

franceză

(français)

Etimologie

Din latină avāritia.

Pronunție

• AFI: /a.va.ʁis/

Substantiv

avarice f., avarices pl.

1. avariție, zgârcenie

   Son avarice le fait vivre d'une manière sordide.

Cuvinte apropiate

• avare
• avarement
• avaricieux