aventurier

română

Etimologie

Din franceză aventurier.

Pronunție

• AFI: /a.ven.tu.ri'er/

Substantiv

Declinarea substantivului aventurier
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	aventurier	aventurieri
Articulat	aventurierul	aventurierii
Genitiv-Dativ	aventurierului	aventurierilor
Vocativ	aventurierule	aventurierilor

1. persoană căreia îi plac aventurile.

Cuvinte derivate

• aventurieră

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online