bâtonnier

franceză

Etimologie

Atestat în 1680; echivalent cu bâton + -ier. Probabil din forma veche bastonnier, care provine din baston.

Pronunție

AFI: /bɑ.tɔ.nje/

Substantiv

bâtonnier m., bâtonniers pl.

persoană care poartă un baston în procesiuni
(jur.) avocat pledant
Bâtonnier de l'Ordre des avocats.

Cuvinte derivate

bâtonnière

Cuvinte apropiate

Vezi și

avocat

Referințe

Adus de la „https://ro.wiktionary.org/w/index.php?title=bâtonnier&oldid=864070”