băltiță

română

Etimologie

Din baltă + sufixul -iță.

Pronunție

• AFI: /bəl'ti.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului băltiță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	băltiță	băltițe
Articulat	băltița	băltițele
Genitiv-Dativ	băltiței	băltițelor
Vocativ	băltiță	băltițelor

1. diminutiv al lui baltă.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• bălțați

Referințe

• DEX '98 via DEX online