Bănuțel

română

Etimologie

Din bănuț + sufixul -el.

Pronunție

  • AFI: /bə.nu'ʦel/


Substantiv


Declinarea substantivului
bănuțel
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bănuțel bănuței
Articulat bănuțelul bănuțeii
Genitiv-Dativ bănuțelului bănuțeilor
Vocativ bănuțelule bănuțeilor
  1. (bot.) bănuț.

Sinonime

Cuvinte apropiate


Traduceri

Anagrame

Referințe