bacalaureată

română

Etimologie

Din bacalaureat.

Pronunție

• AFI: /ba.ka.la.u.reˈa.tə/

Substantiv

Declinarea substantivului bacalaureată
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	bacalaureată	bacalaureate
Articulat	bacalaureata	bacalaureatele
Genitiv-Dativ	bacalaureatei	bacalaureatelor
Vocativ	bacalaureato	bacalaureatelor

1. persoană care a promovat examenul de bacalaureat.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online