basm
română
Etimologie
Din slavă (veche) basnĩ. Este dublet al lui basnă.
Pronunție
- AFI: /basm/
Substantiv
| Declinarea substantivului basm | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | basm | basme |
| Articulat | basmul | basmele |
| Genitiv-Dativ | basmului | basmelor |
| Vocativ | basmule | basmelor |
- narațiune (populară) cu elemente fantastice supranaturale, care simbolizează forțele binelui și ale răului în lupta pentru și împotriva fericirii omului.
- născocire, minciună, scornitură.
Expresii
- (fam.) A se face de basm = a se face de râs
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online