bețișor

română

Etimologie

Din băț + sufixul -ișor.

Pronunție

• AFI: /be.ʦi'ʃor/

Substantiv

Declinarea substantivului bețișor
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	bețișor	bețișoare
Articulat	bețișorul	bețișoarele
Genitiv-Dativ	bețișorului	bețișoarelor
Vocativ	bețișorule	bețișoarelor

1. diminutiv al lui băț; bețigaș.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• borșite
• orbești
• robești

Referințe

• DEX '98 via DEX online