beckasin
(svenska)
Etimologie
Din franceză bécasse („sitar”).
Pronunție
- AFI: /bɛkaˈsiːn/
Substantiv
| Declinarea substantivului beckasin | ||||
| c. | Singular | Plural | ||
| Nehotărât | Hotărât | Nehotărât | Hotărât | |
| Nominativ | beckasin | beckasinen | beckasiner | beckasinerna |
| Genitiv | beckasins | beckasinens | beckasiners | beckasinernas |
- (ornit.) becață
Cuvinte compuse
- beckasinsnäppa
- dubbelbeckasin
- dvärgbeckasin
- enkelbeckasin
- mindre beckasinsnäppa
- större beckasinsnäppa