belemnit

română

Etimologie

Din franceză bélemnite.

Pronunție

• AFI: /be.lem'nit/

Substantiv

Declinarea substantivului belemnit
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	belemnit	belemniți
Articulat	belemnitul	belemniții
Genitiv-Dativ	belemnitului	belemniților
Vocativ	belemnitule	belemniților

1. gen de moluscă fosilă din clasa cefalopodelor.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online