bicromat
română
Etimologie
Din franceză bichromate.
Pronunție
- AFI: /bi.kro'mat/
Substantiv
| Declinarea substantivului bicromat | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | bicromat | bicromați |
| Articulat | bicromatul | bicromații |
| Genitiv-Dativ | bicromatului | bicromaților |
| Vocativ | bicromatule | bicromaților |
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online