boiangiu
Etimologie
Din turcă boyacı.
Pronunție
- AFI: /bo.janˈʤiw/
Substantiv
| Declinarea substantivului boiangiu | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | boiangiu | boiangii |
| Articulat | boiangiul | boiangiii |
| Genitiv-Dativ | boiangiului | boiangiilor |
| Vocativ | boiangiule | boiangiilor |
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online