bookbinder

engleză

(English)

Etimologie

Din book („carte”) + binder („legător”).

Pronunție

• AFI: /ˈbʊkˌbaɪndə(ɹ)/

Substantiv

bookbinder, pl. bookbinders

1. legător (de cărți)

   The bookbinder puts pages together to form a book.

Sinonime

• bibliopegist

Cuvinte apropiate

• bookbindery
• bookbinding

Vezi și

• book

Referințe

• Dictionary.com
• Wiktionary