borna

română

Etimologie

Din franceză borner.

Pronunție

• AFI: /bor'na/

Verb

Conjugarea verbului borna
Infinitiv	a borna
Indicativ prezent pers. 1 sg.	bornez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să borneze
Participiu	bornat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a pune borne.

Cuvinte derivate

• bornare
• bornat

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• baron
• bârno
• brâno

Referințe

• DEX '98 via DEX online