bounty hunter
(English)
Etimologie
Din bounty („recompensă, răsplată”) + hunter („vânător”).
Pronunție
- AFI: /ˈbaʊnti ˈhʌntə(ɹ)/
Cuvânt compus
- (jur.) vânător de recompense
- The bounty hunter caught the criminals and received a handsome reward.
(English)
Din bounty („recompensă, răsplată”) + hunter („vânător”).