brivido

italiană

(italiano)

Etimologie

Formație onomatopeică, alternativ de origine galică.

Pronunție

• AFI: /'brivido/

Substantiv

brivido m., brividi pl.

1. fior, scuturătură
2. tremur

Sinonime

• 1-2: tremito

Cuvinte derivate

• brividante
• brividio
• brividoso