română

Etimologie

Din a bruna + sufixul -aj.

Pronunție

  • AFI: /bru'naʒ/


Substantiv


Declinarea substantivului
brunaj
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ brunaj invariabil
Articulat brunajul invariabil
Genitiv-Dativ brunajului invariabil
Vocativ brunajule invariabil
  1. brunare.
  2. (concr.) strat protector de oxizi care acoperă unele piese metalice în urma brunării.


Traduceri

Referințe