cârnățar

română

Etimologie

Din cârnat + sufixul -ar.

Pronunție

• AFI: /kɨr.nə'ʦar/

Substantiv

Declinarea substantivului cârnățar
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cârnățar	cârnățari
Articulat	cârnățarul	cârnățarii
Genitiv-Dativ	cârnățarului	cârnățarilor
Vocativ	cârnățarule	cârnățarilor

1. persoană care prepară sau vinde cârnați și alte mezeluri.

Cuvinte derivate

• cârnățăreasă

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online