caloneț
română
Etimologie
Etimologie necunoscută.
Pronunție
- AFI: /ka.lo'neʦ/
Substantiv
| Declinarea substantivului caloneț | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | caloneț | caloneți |
| Articulat | calonețul | caloneții |
| Genitiv-Dativ | calonețului | caloneților |
| Vocativ | calonețule | caloneților |
- unealtă manuală în formă de scândurică netedă și subțire, folosită la împletitul plaselor pescărești.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online