română

Etimologie

Din candelă + sufixul -iță.

Pronunție

  • AFI: /kan.de'li.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
candeliță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ candeliță candelițe
Articulat candelița candelițele
Genitiv-Dativ candeliței candelițelor
Vocativ candeliță candelițelor
  1. (mar.) nod care servește la prinderea unui obiect.


Traduceri

Anagrame

Referințe