canicultură

română

Etimologie

Din franceză caniculture.

Pronunție

• AFI: /ka.ni.kul'tu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului canicultură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	canicultură	invariabil
Articulat	canicultura	invariabil
Genitiv-Dativ	caniculturii	invariabil
Vocativ	canicultură	invariabil

1. ramură a zootehniei care se ocupă cu studiul creșterii și dresajului câinilor în scopul folosirii lor la diferite servicii (pază, vânătoare, transporturi etc.).

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online