carmin
română
Etimologie
Din italiană carmin < latină carminium.
Pronunție
- AFI: /kar'min/
Substantiv
| Declinarea substantivului carmin | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | carmin | carminuri |
| Articulat | carminul | carminurile |
| Genitiv-Dativ | carminului | carminurilor |
| Vocativ | carminule | carminurilor |
- colorant roșu de origine vegetală sau animală, folosit în cosmetică, în pictură etc.; cârmâz; (p.ext.) culoare roșie.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online