carnotit

română

Etimologie

Din franceză carnotite.

Pronunție

• AFI: /kar.no'tit/

Substantiv

Declinarea substantivului carnotit
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	carnotit	invariabil
Articulat	carnotitul	invariabil
Genitiv-Dativ	carnotitului	invariabil
Vocativ	carnotitule	invariabil

1. mineral de uraniu și vanadiu, puternic radioactiv.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• antricot
• catrințo
• contrați

Referințe

• DEX '98 via DEX online