cautela

italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină cautēla.

Pronunție

• AFI: /kau'tɛla/

Substantiv

cautela f., cautele pl.

1. cautelă, prudență

   Agire con cautela.

2. precauție, atenție

Sinonime

• 1: prudenza
• 2: precauzione

Cuvinte derivate

• cautelare
• cautelativo
• cauteloso

Referințe

• Treccani.it

Etimologie

Derivat regresiv din cautelare.

Verb

1. forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru cautelare.
2. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru cautelare.

---

latină

(Latina)

Etimologie

Din cautus.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului cautēla
f.	Singular	Plural
Nominativ	cautēla	cautēlae
Genitiv	cautēlae	cautēlārum
Dativ	cautēlae	cautēlīs
Acuzativ	cautēlam	cautēlās
Ablativ	cautēlā	cautēlīs
Vocativ	cautēla	cautēlae

1. cautelă, prudență; precauție, atenție

Cuvinte apropiate

• cautus

---

portugheză

(português)

Etimologie

Din latină cautēla.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

cautela f., cautelas pl.

1. cautelă, prudență
2. precauție, atenție

Sinonime

• 1-2: precaução

---

siciliană

(sicilianu)

Variante

• quatela

Etimologie

Din latină cautēla.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

cautela f.

1. cautelă, prudență
2. precauție, atenție

---

spaniolă

(español)

Etimologie

Din latină cautēla.

Pronunție

• AFI: /kaw.'te.la/

Substantiv

cautela f., cautelas pl.

1. cautelă, prudență
2. precauție, atenție

Sinonime

• 1-2: precaución, prudencia

Locuțiuni

• absolver a alguien a cautela