ceruire
română
Etimologie
Din a cerui.
Pronunție
- AFI: /ʧe.ru'i.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului ceruire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | ceruire | ceruiri |
| Articulat | ceruirea | ceruirile |
| Genitiv-Dativ | ceruirii | ceruirilor |
| Vocativ | ceruire | ceruirilor |
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online