(svenska)

Etimologie

Atestat deja în 1690; din franceză champignon („șampinion”).

Pronunție

  • AFI: /ɧampɪnˈjuːn/, /ɧaŋpɪnˈjɔŋ/


Substantiv


Declinarea substantivului
champinjon
c. Singular Plural
Nehotărât Hotărât Nehotărât Hotărât
Nominativ champinjon champinjonen champinjoner champinjonerna
Genitiv champinjons champinjonens champinjoners champinjonernas
  1. (micol., alim.) șampinion, ciupercă-de-bălegar, ciupercă-de-câmp

Cuvinte compuse

Vezi și

Referințe