chapiteau

franceză

(français)

Etimologie

Din franceza veche chapitel < latină târzie capitellum < capitulum.

Pronunție

• AFI: /ʃa.pi.to/

Substantiv

chapiteau m., chapiteaux pl.

1. șapitou

   Le chapiteau est un outil de travail essentiel des artistes itinérants.

2. (arhit.) capitel

   Chapiteau ionique.

Referințe

• Wiktionnaire