cheek
Vezi și : Cheek |
(English)
Etimologie
Din engleza medie cheke < engleza veche cēace.
Pronunție
- AFI: /tʃik/
Substantiv
cheek, pl. cheeks
- (anat.) obraz
- Your cheeks are rosy.
- (fam., normal la pl.) bucă, fesă
- (fam.) nerușinare, obrăznicie, insolență, impudență
- You've got some cheek, asking me for money!
Sinonime
- 2: buttock
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Expresii
Verb
Conjugarea verbului to cheek | |
Infinitiv | to cheek |
Prezent simplu pers. 3 sg. |
cheeks |
Trecut simplu | cheeked |
Participiu trecut | cheeked |
Participiu prezent | cheeking |