chilipirgiu

română

Etimologie

Din turcă kelepirci.

Pronunție

• AFI: /ki.li.pirˈʤiw/

Substantiv

Declinarea substantivului chilipirgiu
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	chilipirgiu	chilipirgii
Articulat	chilipirgiul	chilipirgiii
Genitiv-Dativ	chilipirgiului	chilipirgiilor
Vocativ	chilipirgiule	chilipirgiilor

1. (peior.) bărbat care umblă după chilipiruri.

Cuvinte derivate

• chilipirgioaică

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online