chiseliță

română

Etimologie

Din bulgară кисeлицa (kiselica), sârbocroată kiselica.

Pronunție

• AFI: /ki.se'li.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului chiseliță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	chiseliță	chiselițe
Articulat	chiselița	chiselițele
Genitiv-Dativ	chiseliței	chiselițelor
Vocativ	chiseliță	chiselițelor

1. fiertură de fructe sau de anumite legume (știr, lobodă etc.).
2. (fig.) amestec din care nu se mai alege nimic; terci.

Expresii

• A face (pe cineva) chiseliță = a bate zdravăn

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online