(Latina)

Etimologie

Din proto-indo-europeană *ḱiḱer- („mazăre”). Înrudit cu armeană veche սիսեռն (siseṙn), macedoneană antică κίκερροι (kikerroi) și poate greacă antică κριός (kriós).

Pronunție

  • AFI: /ˈki.ker/


Substantiv


Declinarea substantivului
cicer
n. Singular Plural
Nominativ cicer cicera
Genitiv ciceris cicerum
Dativ cicerī ciceribus
Acuzativ cicer cicera
Ablativ cicere ciceribus
Vocativ cicer cicera
  1. (bot.) năut
  2. (argou) testicul

Cuvinte derivate

Referințe