română

Etimologie

Din ciomag.

Pronunție

  • AFI: /ʧjo.mə'ʤi/


Verb


Conjugarea verbului
ciomăgi
Infinitiv a ciomăgi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
ciomăgesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să ciomăgească
Participiu ciomăgit
Conjugare IV
  1. (v.tranz. refl. recipr.) (fam.) a (se) bate cu ciomagul; (p.gener.) a (se) bate zdravăn.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe