ciorovăi
română
Etimologie
Etimologie necunoscută.
Pronunție
- AFI: /ʧjo.ro.və'i/
Verb
| Conjugarea verbului ciorovăi | |
| Infinitiv | a ciorovăi |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
ciorovăiesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să ciorovăiască |
| Participiu | ciorovăit |
| Conjugare | IV |
- (vb. refl. recipr.) (fam.) a se certa cu cineva pentru nimicuri și fără a-și spune cuvinte grele; a se ciondăni.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online