circumspecție

română

Etimologie

Din latină circumspectio, franceză circonspection.

Pronunție

• AFI: /ʧir.kum'spek.ʦi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului circumspecție
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	circumspecție	circumspecții
Articulat	circumspecția	circumspecțiile
Genitiv-Dativ	circumspecției	circumspecțiilor
Vocativ	circumspecție	circumspecțiilor

1. (livr.) prudență, precauție, rezervă.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• circumspectei

Referințe

• DEX '98 via DEX online