Ciucuraș

Etimologie

Din ciucure + sufixul -aș.

Pronunție

  • AFI: /ʧu.kuˈraʃ/


Substantiv


Declinarea substantivului
ciucuraș
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ciucuraș ciucurași
Articulat ciucurașul ciucurașii
Genitiv-Dativ ciucurașului ciucurașilor
Vocativ ciucurașule ciucurașilor
  1. diminutiv al lui ciucure; ciucurel.
    Un ciucurel la draperie.
  2. (bot.) (Adenostyles alliariae) plantă erbacee cu flori roz sau albe, dispuse în mici capitule.

Sinonime

Cuvinte apropiate


Traduceri

Anagrame

Referințe