claie
Etimologie
Din bulgară кладня (kladnja), sârbocroată kladnja.
Pronunție
- AFI: /ˈkla.je/
Substantiv
Declinarea substantivului claie | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | claie | clăi |
Articulat | claia | clăile |
Genitiv-Dativ | clăii | clăilor |
Vocativ | claie | clăilor |
- grămadă mare de fân, de snopi de cereale etc., de obicei în formă conică.
- (fig.) mulțime, îngrămădire dezordonată (de lucruri sau de ființe).
Cuvinte derivate
Expresii
- Claie peste grămadă = unul peste altul, în dezordine, la întâmplare
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online