claie
română
Etimologie
Din bulgară кладня (kladnja), sârbocroată kladnja.
Pronunție
- AFI: /ˈkla.je/
Substantiv
| Declinarea substantivului claie | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | claie | clăi |
| Articulat | claia | clăile |
| Genitiv-Dativ | clăii | clăilor |
| Vocativ | claie | clăilor |
- grămadă mare de fân, de snopi de cereale etc., de obicei în formă conică.
- (fig.) mulțime, îngrămădire dezordonată (de lucruri sau de ființe).
Cuvinte derivate
Expresii
- Claie peste grămadă = unul peste altul, în dezordine, la întâmplare
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online