cleveteală

română

Etimologie

Din a cleveti + sufixul eală.

Pronunție

• AFI: /kle.ve'te̯a.lə/

Substantiv

Declinarea substantivului cleveteală
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cleveteală	cleveteli
Articulat	cleveteala	clevetelile
Genitiv-Dativ	clevetelii	clevetelilor
Vocativ	cleveteală	clevetelilor

1. (pop. și fam.) bârfeală, calomnie.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cavaletele

Referințe

• DEX '98 via DEX online