coacuzat

română

Etimologie

După franceză coaccusé.

Pronunție

• AFI: /ko.a.ku'zat/

Substantiv

Declinarea substantivului coacuzat
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	coacuzat	coacuzați
Articulat	coacuzatul	coacuzații
Genitiv-Dativ	coacuzatului	coacuzaților
Vocativ	coacuzatule	coacuzaților

1. persoană acuzată împreună cu alta (sau cu altele) în același proces, considerată în raport cu aceasta (sau cu acestea).

Cuvinte derivate

• coacuzată

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online