Etimologie

După franceză coaccusé.

Pronunție

  • AFI: /ko.a.ku'zat/


Substantiv


Declinarea substantivului
coacuzat
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ coacuzat coacuzați
Articulat coacuzatul coacuzații
Genitiv-Dativ coacuzatului coacuzaților
Vocativ coacuzatule coacuzaților
  1. persoană acuzată împreună cu alta (sau cu altele) în același proces, considerată în raport cu aceasta (sau cu acestea).

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe