cocotă
română
Etimologie
Din franceză cocotte.
Pronunție
- AFI: /ko'ko.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului cocotă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cocotă | cocote |
| Articulat | cocota | cocotele |
| Genitiv-Dativ | cocotei | cocotelor |
| Vocativ | cocotă | cocotelor |
- femeie de moravuri ușoare; prostituată.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online