codoașă
română
Etimologie
Din codoș.
Pronunție
- AFI: /ko'do̯a.ʃə/
Substantiv
| Declinarea substantivului codoașă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | codoașă | codoașe |
| Articulat | codoașa | codoașele |
| Genitiv-Dativ | codoașei | codoașelor |
| Vocativ | codoașo | codoașelor |
- (peior.) persoană care mijlocește prostituția; proxenetă.
- codiță.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online