codruț

română

Etimologie

Din codru + sufixul - uț.

Pronunție

• AFI: /ko'druʦ/

Substantiv

Declinarea substantivului codruț
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	codruț	codruți
Articulat	codruțul	codruții
Genitiv-Dativ	codruțului	codruților
Vocativ	codruțule	codruților

1. codruleț.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online