coerede
română
Etimologie
Din latină coheres, coheredis.
Pronunție
- AFI: /ko.eˈre.de/
Substantiv
| Declinarea substantivului coerede | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | coerede | coerezi |
| Articulat | coeredele | coerezii |
| Genitiv-Dativ | coeredelui | coerezilor |
| Vocativ | coerede | coerezilor |
- (jur.) persoană care moșteneste împreună cu alții pe cineva, considerată în raport cu aceștia; comoștenitor.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online